Ce este economia sociala
Economia sociala este un termen care a aparut in literatura economica, probabil pentru prima data, in 1830, cand economistul liberal francez Charles Dunoyer a publicat un Tratat despre economia sociala, care pleda pentru o abordare morala a economicului. Economia sociala este legata istoric de asociatiile si cooperativele populare, iar in ultimii 25 de ani, sectorul economiei sociale a dobandit o insemnatate mai mare in termeni de activitate economica si de planificare a politicilor sociale in tarile UE si la nivel international.

Potrivit Raportului de cercetare privind economia sociala in Romania din perspectiva europeana comparata, Carta Economiei Sociale reitereaza valorile si modalitatea de organizare a Economiei Sociale prin evidentierea principiilor ce stau la baza acestui sector: solidaritate, responsabilitate, libertate, sanse egale pentru toti membrii organizatiei si respect reciproc (toti asociatii fiind si proprietari).

Un al doilea document, Carta principiilor Economiei Sociale, a fost propus in 2002 de reteaua CEP-CMAF si include principiile fundamentale ale economiei sociale: prioritate acordata individului si obiectivelor sociale si nu capitalului; structuri private; asociere voluntara si deschisa; control democratic al membrilor; imbinarea intereselor membrilor/ utilizatorilor si / sau a interesului general; apararea si aplicarea principiului solidaritatii si responsabilitatii; gestiunea autonoma si independenta fata de autoritatile publice; majoritatea excedentelor sa fie folosite pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabila si prestarea unor servicii de interes pentru membri sau de interes general.

Definitia conceptuala curenta a economiei sociale de catre propriile sale organizatii este cea a Cartei principiilor economiei sociale promovate de Social Economy Europe, institutia reprezentativa la nivelul Uniunii Europene pentru organizatiile economiei sociale.

O definitie de lucru a economiei sociale care este importanta pentru a intelege modul in care economia sociala si diferitele ei componente sunt structurate si intelese in general in mod institutional in UE este furnizata de CIRIEC(Centrul International de Cercetare si Informare privind Economia Publica, Sociala si Cooperatista -International Centre of Research and Information on the Public, Social and Cooperative Economy): Setul de intreprinderi particulare organizate pe baze oficiale, cu autonomie de decizie si libertate de apartenenta, create pentru a satisface cerintele membrilor lor pe piata prin producerea de bunuri si furnizarea de servicii, asigurare si suport financiar, in care luarea deciziilor si orice distribuire a profitului sau surplusului intre membri nu sunt legate in mod direct de capital sau de sumele cu care a contribuit fiecare membru, fiecare dintre acestia avand un vot. Economia sociala mai include si organizatiile particulare infiintate pe baze oficiale, cu autonomie de decizie si libertate de apartenenta, care produc servicii nonpiata pentru gospodarii si ale caror surplusuri, daca acestea exista, nu pot fi insusite de agentii economici care le creeaza, controleaza sau finanteaza.

Conform PNUD Romania, economia sociala este ”tipul de economie care imbina in mod eficient responsabilitatea individuala cu cea colectiva in vederea producerii de bunuri si/sau furnizarii de servicii, care urmareste dezvoltarea economica si sociala a unei comunitati si al carei scop principal este beneficiul social. Economia sociala are la baza o initiativa privata, voluntara şi solidara, cu un grad ridicat de autonomie si responsabilitate, presupune un risc economic si o distributie limitata a profitului.”

Una dintre cele mai importante definitii ale economiei sociale este considerata cea a Consiliului Valon de Economie Sociala din Belgia (1990) conform careia economia sociala „se compune din activitatile economice desfasurate de societati, mai ales cooperative, asociatii mutuale si alte asociatii in care etica este in concordanta cu urmatoarele principii: scopul final este mai degraba in serviciul membrilor sau al colectivitatii decat al profitului, autonomia gestiunii, procesul de decizie democratica, prioritatea acordata, in procesul de distributie a veniturilor, persoanelor si muncii fata de capital”.

Informatiile privind economia sociala sunt parte a proiectului ”Sanse egale la angajare pentru persoanele din grupurile vulnerabile”, care va infiinta noua intreprinderi sociale si peste 100 de locuri de munca pentru persoane din grupuri vulnerabile (persoane cu dizabilitati, femei aflate in situatii de risc, femei victime ale violentei in familie, persoane care au mai mult de doi copii, familii monoparentale, persoane de etnie roma). Proiectul este cofinantat de Fondul Social European si este derulat de Fundatia Estuar, Organizatia Suedeza pentru Ajutor Umanitar Individual si Fundatia Tinerete Fara Batranete.

Care sunt tarile cu cea mai veche istorie a intreprinderilor sociale
Istoria intreprinderilor sociale cuprinde mai ales tari europene in care a fost dezvoltata partea cooperative. Economia sociala a crescut cel mai mult in secolul al XIX-lea, atunci cand a fost necesar un raspuns pentru cele mai vulnerabile si lipsite de aparare grupuri sociale, prin organizatii cu autoajutorare, la noile conditii de viata create de dezvoltarea revolutiei industriale si a capitalismului.

In Marea Britanie, Germania, Franta sau Spania au aparut societatile prietenesti, cooperativele legate strans de miscarea sindicala, in ultimii zeci de ani fenomenul crescand si mai mult. In Suedia, miscarea cooperatista a inceput in anii ’80, partial ca raspuns la restrangerea statului bunastarii, unde cooperativele angajau tineri someri si alte grupuri marginale, dar principalul scop al cooperativelor era beneficiul consumatorilor si producatorilor, si nu atat al muncitorilor, ca in cazul altor tari europene.

In Italia, societatile cooperative sociale au devenit printre formele dominante de cooperativism, formand elementul de baza pentru furnizarea de servicii sociale prin parteneriate la nivel local.

In Spania, in anii ’80 si ’90, a existat o mare dezvoltare a cooperativelor sociale si a noilor intreprinderi sociale.

In Romania, Institutul de Economie Sociala mentiona in 2011 ca “economia sociala se afla inca in faza unui nou inceput, evolutia sa din ultimii 20 de ani fiind marcata de perioada comunista. Cu toate acestea, se remarca deja ca un sector important al vietii economice si sociale din tara noastra”.

Informatiile privind economia sociala sunt parte a proiectului ”Sanse egale la angajare pentru persoanele din grupurile vulnerabile”, care va infiinta noua intreprinderi sociale si peste 100 de locuri de munca pentru persoane din grupuri vulnerabile (persoane cu dizabilitati, femei aflate in situatii de risc, femei victime ale violentei in familie, persoane care au mai mult de doi copii, familii monoparentale, persoane de etnie roma). Proiectul este cofinantat de Fondul Social European si este derulat de Fundatia Estuar, Organizatia Suedeza pentru Ajutor Umanitar Individual si Fundatia Tinerete Fara Batranete.

Sectorul neguvernamental, principalul actor al economiei sociale din Romania
Economia sociala, numita de specialist “al treilea sector” este un domeniu inca nou in Romania. Evolutia ei a fost marcata de comunism si de lipsa unei legislatii adecvate, insa domeniul s-a dezvoltat bine in ultimii zece ani, devenind unul dintre cele mai importante din tara noastra.

Potrivit Institutului de Economie Sociala – http://www.ies.org.ro/ , “cand ne referim la economia sociala din Romania trebuie sa avem in vedere realitatea a 67.000 de organizatii, entitati distincte inregistrate in perioada 1990 – 2009 cu o rata de activitate apropiata de cea a intreprinderilor de aproximativ 35%. Asociatiile si fundatiile constituie cel mai reprezentativ segment al economiei sociale din Romania atat din punct de vedere numeric (93% dintre organizatiile inregistrate in perioada 1990 – 2010, 89,7% din organizatiile active in anul 2009), cat si din punct de vedere al veniturilor, activelor imobilizate sau al personalului salariat. In perioada 1990-2010, sectorul neguvernamental a avut o spectaculoasa dezvoltare ajungand la peste 22.000 de organizatii active si aproximativ 109.882 de angajati. Cooperativele pe de alta parte, cu o pondere de numai 3% ca numar de organizatii dau inca un numar important din locurile de munca din economia sociala din Romania ponderea acestor organizatii in totalul locurilor de munca din economia sociala fiind de 31%”.

Informatiile privind economia sociala sunt parte a proiectului ”Sanse egale la angajare pentru persoanele din grupurile vulnerabile”, care va infiinta noua intreprinderi sociale si peste 100 de locuri de munca pentru persoane din grupuri vulnerabile (persoane cu dizabilitati, femei aflate in situatii de risc, femei victime ale violentei in familie, persoane care au mai mult de doi copii, familii monoparentale, persoane de etnie roma). Proiectul este cofinantat de Fondul Social European si este derulat de Fundatia Estuar, Organizatia Suedeza pentru Ajutor Umanitar Individual si Fundatia Tinerete Fara Batranete.

Care sunt entitatile economiei sociale in Romania
Economia sociala este un domeniu destul de tanar in Romania, care se dezvolta insa de la an la an, prin intermediul entitatilor care fac parte din acest domeniu.
Iata care sunt principalele entitati de economie sociala din Romania, conform Institutului de Economie Sociala:
Asociatii si fundatii – persoane juridice constituite de persoane fizice sau persoane juridice care urmaresc desfasurarea unor activitati in interes general sau in interesul unor colectivitati locale ori, dupa caz, in interesul lor personal nepatrimonial (adica non-profit sau fara scop lucrativ).
Cooperative – societati cooperative si alte forme de asociere a acestora la nivel teritorial si national, infiintate si organizate conform Legii nr. 1 din 21/02/2005 privind Organizarea si functionarea cooperatiei.
Cooperative de credit – institutii de credit constituite ca asociatii autonome de persoane fizice, unite voluntar, in scopul indeplinirii nevoilor si aspiratiilor lor comune de ordin economic, social si cultural.
Cooperative agricole – forme de asociere ale fermierilor, care pot astfel sa actioneze mai bine in conditii de nesiguranta pentru a realiza exploatatii agricole viabile, rentabile, rezistenta la concurenta, cu pietele de desfacere si eficienta in accesarea de fonduri financiare.
Case de ajutor reciproc – institutii financiare nebancare, fara scop patrimonial, organizate in vederea sprijinirii si intrajutorarii financiare a membrilor asociati, care se incadreaza in domeniul sprijinului mutual financiar, al caror rol este de a preveni excluziunea financiara.
Unitati protejate – entitati ale economiei sociale cunoscute la nivel european sub denumirea de intreprinderi sociale pentru integrarea in munca (Work Integration Social Entreprises WISE) sau intreprinderi de insertie profesionala. Intreprinderile sociale pentru integrarea in munca sunt entitati economice autonome, care au drept obiectiv integrarea profesionala a persoanelor care se confrunta cu dificultati serioase pe piata muncii. Aceasta integrare se realizeaza pe piata libera a muncii, in cadrul unor ateliere protejate sau prin formare si calificare profesionala.
Societati agricole – o a doua forma asociativa – sunt asociatii de persoane fizice care se constituie in scopul de a valorifica produsele proprii sau achizitionate prin distributie directa sau prin prelucrare si distributie directa
Asociatii de proprietari de locuinte – organizatii non-profit alcatuite din proprietarii de locuinte

Informatiile privind economia sociala sunt parte a proiectului ”Sanse egale la angajare pentru persoanele din grupurile vulnerabile”, care va infiinta noua intreprinderi sociale si peste 100 de locuri de munca pentru persoane din grupuri vulnerabile (persoane cu dizabilitati, femei aflate in situatii de risc, femei victime ale violentei in familie, persoane care au mai mult de doi copii, familii monoparentale, persoane de etnie roma). Proiectul este cofinantat de Fondul Social European si este derulat de Fundatia Estuar, Organizatia Suedeza pentru Ajutor Umanitar Individual si Fundatia Tinerete Fara Batranete.

Legea Economiei Sociale a intrat in vigoare
Legea Economiei Sociale intra in vigoare de astazi, la 30 de zile de la aparitia actului normativ in Monitorul Oficial. Potrivit noii legi, doua noi tipuri de entitati juridice, inexistente pana acum – intreprinderile sociale, respectiv intreprinderile sociale de insertie, au fost introduse in legislatia romaneasca. Insa aceste tipuri de societati nu vor putea fi infiintate inainte ca Ministerul Muncii sa elaboreze normele de aplicare, termenul limita pentru publicarea acestora fiind 26 octombrie.

Legea nr. 219/2015 privind economia sociala a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 561 din 28 iulie 2015, iar prevederile acesteia intra in vigoare incepand cu 27 august 2015. Insa normele metodologice de aplicare vor trebui elaborate in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, dupa cum noteaza Observatorul.ro. Asadar, Guvernul va trebui sa aprobe aceste norme pana cel tarziu in 26 octombrie 2015.

Potrivit noului act normative, cele doua noi tipuri de societati trebuie sa asigure insertia profesionala a persoanelor apartinand grupurilor vulnerabile (persoanele sau familiile care sunt in risc de a-si pierde capacitatea de satisfacere a a nevoilor zilnice de trai din cauza unor situatii de boala, dizabilitate, saracie, dependenta de droguri ori alcool ori a altor situatii care conduc la vulnerabilitate economica si sociala) si implicarea acestora in activitati cu caracter social si/sau economic.

In plus, intreprinderile sociale si cele de insertie, vor trebui sa asigure mai multe masuri pentru insertia profesionala a persoanelor vulnerabile, prin care sa contribuie la dezvoltarea comunitatilor locale si sa determine crearea de noi locuri de munca. Aceste masuri pot fi informarea, consilierea, accesul la formele de pregatire profesionala, adaptarea locului de munca la capacitatea persoanei, accesibilizarea locului de munca in functie de nevoile persoanelor si alte masuri care au ca scop sprijinirea insertiei sociale si profesionale a angajatilor.
De asemenea, potrivit Avocatnet.ro, este necesara si colaborarea cu specialisti in domenii precum psihologie, asistenta sociala, pedagogie, formare profesionala, ocupare, precum si medicina, medicina muncii sau economie sociala.

Informatiile despre economia sociala fac parte din activitatile proiectului ”Sanse egale la angajare pentru persoanele din grupurile vulnerabile”, care va infiinta noua intreprinderi sociale si peste 100 de locuri de munca pentru persoane din grupuri vulnerabile (persoane cu dizabilitati, femei aflate in situatii de risc, femei victime ale violentei in familie, persoane care au mai mult de doi copii, familii monoparentale, persoane de etnie roma). Proiectul este cofinantat de Fondul Social European si este derulat de Fundatia Estuar, Organizatia Suedeza pentru Ajutor Umanitar Individual si Fundatia Tinerete Fara Batranete.

Ce criterii trebuie sa respecte o intreprindere sociala
Intreprinderile sociale pot fi, conform Legii nr. 219/2015 privind economia sociala, societatile cooperative de gradul 1, dar si cooperativele de credit.
Statutul de intreprindere sociala poate fi dobandit si de asociatii, fundatii, case de ajutor reciproc ale salariatilor sau ale pensionarilor, societati agricole, precum si orice alte categorii de persoane juridice de drept privat care desfasoara activitati in domeniul economiei sociale si respecta urmatoarele principii ale acesteia:
– ofera prioritate acordata individului si obiectivelor sociale fata de cresterea profitului;
– manifesta solidaritate si responsabilitate colectiva;
– asigura convergenta dintre interesele membrilor asociati si interesul general si/sau interesele unei colectivitati;
– ofera control democratic al membrilor, exercitat asupra activitatilor desfasurate;
– ofera caracter voluntar si liber al asocierii in formele de organizare specifice domeniului economiei sociale;
– are personalitate juridica distincta, autonomie de gestiune si independenta fata de autoritatile publice;
– este indeplinta alocarea celei mai mari parti a profitului/excedentului financiar pentru atingerea obiectivelor de interes general, ale unei colectivitati sau in interesul personal nepatrimonial al membrilor.

Intreprinderile sociale au si obligatii, dupa cum noteaza Avocatnet.ro:
– comunica agentiei de ocupare a fortei de munca orice modificari ale actelor de infiintare sau constitutive, in termen de 15 zile de la modificare;
– comunica rapoartele de activitate si situatiile financiare anuale;
– publica, in termen de trei luni de la incheierea anului calendaristic, raportul social anual privind activitatea desfasurata si situatiile financiare anuale in Registrul unic de evidenta a intreprinderilor sociale.

Informatiile despre economia sociala fac parte din activitatile proiectului ”Sanse egale la angajare pentru persoanele din grupurile vulnerabile”, care va infiinta noua intreprinderi sociale si peste 100 de locuri de munca pentru persoane din grupuri vulnerabile (persoane cu dizabilitati, femei aflate in situatii de risc, femei victime ale violentei in familie, persoane care au mai mult de doi copii, familii monoparentale, persoane de etnie roma). Proiectul este cofinantat de Fondul Social European si este derulat de Fundatia Estuar, Organizatia Suedeza pentru Ajutor Umanitar Individual si Fundatia Tinerete Fara Batranete.

Legea privind Economia Sociala, promulgata de Presedintele Romaniei
Legea privind Economia Sociala s-a aflat in dezbateri in ultimii ani, Coalitia pentru economia sociala(alcatuita din Institutul de Economie Sociala din cadrul Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile, Reteaua Intreprinderilor Sociale de Insertie – RISE Romania, Fundatia „Alaturi de Voi” Romania, Uniunea Nationala a Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariatilor UNCARS si Federatia CARP Omenia) sustinand incepand cu anul 2011, necesitatea adoptarii unei legi pentru economia sociala.

In 2011 a aparut si prima forma a proiectului de lege, care a fost apoi amendata din 2013 cu o serie de amendamente privind definirea clara a celor trei domenii care fac obiectul legii: economia sociala, intreprinderile sociale si intreprinderile sociale de insertie, instituirea unor criterii clare pe baza carora o organizatie va putea fi atestata ca intreprindere sociala sau intreprindere sociala de insertie, recunoasterea intreprinderilor sociale ca intreprinderi, dar si recunoasterea rolului lor social de interes general, acordarea unor masuri de sprijin si definirea unor mecanisme adecvate de dialog intre autoritatile publice centrale si acest sector care deja furnizeaza aproximativ 100.000 de locuri de munca.

Legea privind economia sociala este cea care, potrivit Institutului privind Economia Sociala, reglementeaza un domeniu, in care in Romania exista deja organizatii cu traditie importanta, cum ar fi Casele de Ajutor Reciproc din Romania, care grupeaza 1,5 milioane de varstnici si aproape 1 milion de lucratori, numeroase ONG-uri active in domeniul social, ce fac integrare in munca a grupurilor vulnerabile, in intreprinderi sociale de insertie – unele cu perfomante sociale si econonomice recunoscute inclusiv prin premii europene. Initiativa legislative era necesara, in contextual in care acest domeniu are circa 115.000 angajati, salariile platite de angajatori intr-un an ajungand la 2.708.765.000 lei, din care 4,18%, s-au intors in 2012 in bugetul de stat ca taxe si impozite.
Legea privind Economia Sociala poate fi consultata aici: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2014/pr335_14.pdf

Informatiile privind economia sociala sunt parte a proiectului ”Sanse egale la angajare pentru persoanele din grupurile vulnerabile”, care va infiinta noua intreprinderi sociale si peste 100 de locuri de munca pentru persoane din grupuri vulnerabile (persoane cu dizabilitati, femei aflate in situatii de risc, femei victime ale violentei in familie, persoane care au mai mult de doi copii, familii monoparentale, persoane de etnie roma). Proiectul este cofinantat de Fondul Social European si este derulat de Fundatia Estuar, Organizatia Suedeza pentru Ajutor Umanitar Individual si Fundatia Tinerete Fara Batranete.